Femeia cretană - frumusețea unui spirit neînfrânt

 O esență tare, formată în creuzetul istoriei

 Puterea, curajul, grația și frumusețea femeilor cretane își au izvorul în pământul acestei insule binecuvântate de natură și cu o istorie milenară impresionantă. Din străvechea vatră a civilizației minoice din epoca bronzului (3500 î.Hr.-1100 î.Hr.) și până în epoca modernă, femeile și-au menținut prezența puternică și rolul semnificativ în societatea, cultura și economia Cretei.

 Cultura minoică a fost cunoscută pentru rafinamentul său, în special în artă și arhitectură, și pentru societatea sa foarte avansată și complexă, de natură matriarhală. Femeile erau respectate și venerate pentru inteligența și inventivitatea lor, iar contribuțiile lor la cultura minoică au fost esențiale pentru succesul acesteia. Dovezile sugerează nu numai implicarea femeilor în viața socială, religioasă și economică, dar și varietatea de roluri pe care le-au jucat, de la preotese la negustorese, samsari sau meșteri artizani. De asemenea, se presupune că femeile s-au bucurat de un statut elevat în ceea ce privește drepturile de proprietate, ele putând chiar să ocupe poziții politice sau administrative  în cadrul societății minoice.

  Acest lucru este evidențiat cel mai bine de vestigiile arheologice descoperite în Creta, care înfățișează adesea femei amplasate în poziție centrală și deseori supradimesionate față de personajele masculine. Prezența însoțitorilor indică și mai mult statutul lor superior. De mare valoare sunt statuile Zeiței Șarpelui - zeitate semnificativă în religia minoică - găsite în Palatul Knossos în 1903 și expuse acum la Muzeul de Arheologie din Heraklion.

 Femeile minoice erau, de asemenea, recunoscute pentru simțul estetic, multe artefacte precum bijuterii, îmbrăcăminte și produse cosmetice fiind găsite în mormintele acestora. Când arheologii au descoperit frescele din Knossos cu figuri de femei, au fost șocați de aspectul lor modern. Edmund Pottier, un savant și arheolog francez a descris fresca, cunoscută acum sub numele de La Parisienne, ca un amestec de „arhaism naiv și modernism picant”. 

 Această reprezentare a unei femei dintr-o civilizație veche de mii de ani era izbitor de asemănătoare cu arhetipul feminin al zilelor noastre. Femeile minoice păreau să aibă o formă de putere și emancipare sexuală care nu a fost văzută în alte societăți antice, așa cum o insinuează coafura lor cârlionțată, buclele aranjate de pe frunte și chiar ținuta lor provocatoare.

Femeile minoice au fost rareori descrise ca „mame”, puține imagini cu femei însărcinate sau femei cu copii fiind descoperite în urma săpăturilor. În schimb, femeile sunt adesea văzute într-un context social, angajate în activități precum socializarea, dansul sau ritualurile religioase. În plus, o frescă cu un taur găsită la Palatul din Knossos arată femei care participă la un sport dominat de bărbați, întărind și mai mult importanța lor în societatea minoică.

 Datorită influenței civilizației minoice, în perioada elenistică (323-31 î.Hr.), femeile din insula Creta se bucurau de un statut relativ pvilegiat față de femeile din alte orașe-stat grecești. Aveau dreptul de a deține proprietăți și, în unele cazuri, puteau chiar să moștenească pământ, să se angajeze în activități comerciale și să participe la viața publică, cum ar fi festivaluri și ceremonii religioase. În ciuda acestor avantaje, femeile din Creta încă nu aveau drepturi politice depline și nu puteau participa la viața politică. Chiar și așa, se bucurau de un grad mult mai mare de libertate și autonomie decât femeile din alte părți ale lumii antice.

 De-a lungul Evului Mediu, în special în perioada dominației venețiene, femeile cretane au continuat să se bucure de o poziție de relativă egalitate în societate. Ele dețineau proprietăți, se ocupau de comerț și erau active în arte și literatură, sau în evenimente publice, jucând astfel un rol semnificativ în dezvoltarea economică și culturală a insulei. Cu toate acestea, chiar dacă erau respectate de omologii bărbați și aveau un grad mare de autonomie în viața lor, erau adesea supuse discriminării și presiunilor, în special în cele ce priveau drepturile de moștenire și căsătoria.

 În timpul stăpânirii otomane a Cretei, care a durat din 1669 până în 1898, femeile au avut un rol limitat în societate, fiind supuse unor legi și obiceiuri opresive – în general, aceleași restricții și reglementări impuse tuturor femeilor din Imperiul Otoman. Ele trebuiau să se supună autorității bărbaților din familie - tatăl, frații și soțul - nu aveau voie să se angajeze în nicio formă de viață publică și aveau acces limitat la educație. Activitățile lor aveau loc în jurul gospodăriei, cum ar fi gătitul, curățenia casei și îngrijirea copiilor. De asemenea, nu aveau voie să dețină proprietăți sau să moștenească avere. Căsătoria era restricționată, deoarece femeile nu aveau voie să-și aleagă proprii parteneri, trebuind să se conformeze hotărârii familiilor lor.

 Femeile s-au confruntat nu numai cu greutăți teribile și discriminări, ci au fost și victime ale masacrelor care au dus la mii de morți. Peșterile istorice Melidoni, Milatos, Krionerida, Tigani și Xotikospilios au martorele imensei suferințe și sacrificiului femeilor cretane în timpul campaniilor otomane din 1825 împotriva localnicilor creștini.

 Femeile au jucat un rol esențial în lupta pentru eliberare, în timpul revoluției cretane din 1866. Au sprijinit revoluționarii, dar și-au dovedit și curajul și puterea, luând armele în mâini și luptând alături de bărbații lor. Una dintre cele mai remarcabile figuri feminine ale vremii a fost Thriliki Kritsopoula – Fata din Kritsa, o tânără care a și-a sacrificat viața, conducând un grup de rebeli, în lupta împotriva turcilor în 1823. Curajul și determinarea ei i-au inspirat pe cei care au luptat pentru eliberare și independență la acea vreme, făcând din Kritsopoula o eroină legendară a Cretei.

O proeminentă personalitate cretană a fost Kalliroi Parren, născut Kalliroi Siganou, jurnalistă și scriitoare, inițiatoare a mișcării feministe din Grecia, în secolul al XIX-lea și XX-lea. Foarte tenace și fluentă în mai multe limbi (inclusiv rusă, franceză, italiană și engleză), ea a fost un pionier și promotor al emancipării femeilor, luptând împotriva discriminării.  Ea a fondat ziarul feminist ”Ephemeris ton kyrion” („Jurnalul Femeilor”) în 1887, care a jucat un rol crucial în introducerea conceptelor de egalitate, feminism și drepturile femeilor în societatea greacă. În ciuda influenței sale, ziarul și-a încetat apariția în 1917, când Parren a fost exilată pe insula grecească Hydra pentru că s-a opus implicării Greciei în Primul Război Mondial.

 În timpul Bătăliei din Creta din cel de-al Doilea Război Mondial, femeile cretane au oferit sprijin forțelor aliate oferindu-le adăpost, îngrijire medicală și hrană. Ele au acționat și ca spioni, transmițând informații militare forțelor aliate. Mai mult, au luptat alături de forțele aliate, doborând parașutiștii germani care atacau în desant, iar unele femei s-au alăturat chiar forțelor de rezistență. Aproape 1.000 de femei cretane au fost ucise de naziști în timpul represaliilor, iar alte 500 de femei au fost deportate în Germania, conform informațiilor rămase din acea vreme. Chiar și cu viața și libertatea în pericol, femeile din Creta au demonstrat curaj și angajament față de cauza libertății și democrației, dezideratul de secole al locuitorilor insulei.

 De-a lungul istoriei dramatice, femeile cretane și-au format personalități puternice, caracterizate de curaj și rezistență în fața provocărilor vieții. Femeile moderne sunt persoane independente, ambițioase, care se adaptează la schimbare, așa cum au făcut-o înaintașii lor, timp de secole. Iubesc educația, valorile morale și  apreciază profund moștenirea culturală a vetrei lor strămoșești și a națiunii grecești. Femeile cretane sunt, de asemenea, apreciate pentru ospitalitatea și creativitatea lor, precum și pentru tăria de caracter, spiritul conducător și inițiativele lor în comunitate. Ele sunt o adevărată mărturie a forței spiritului uman și o inspirație pentru noi toți.

 Haideți în Creta, să le cunoașteți!