Excursie la Peștera Biserica Agia Fotini

Descoperind Peștera Agia Fotini, locul unde stă deschisă o fereastră spre Cer

 Amatorilor de evadări în natură și de drumeții prin munți, Creta le oferă multe trasee amenajate, dar și multe locuri mai puțin cunoscute, surprinzătoare și fascinante, ce merită explorate. Într-o zi de început de toamnă, ne-am aventurat cu scuterul, din stațiunea Malia, pe traseul ce duce către Platoul Lasithi, în căutarea peșterii ce ascunde o biserică, Spilia Agias Fotini (Peștera Sfânta Fotini). Peștera se află pe Muntele Louloudaki, la aproximativ 7 kilometri sud de satul touristic Avdou, la o altitudine de 760 metri, având, datorită orientării nord-vestice a intrării, o priveliște magnifică asupra văii Lagada și a lacului de acumulare Aposelemi.

 Ieșind de pe drumul asfaltat cam la 3 km jumatate sud de satul turistic Avdou, trecem de o poartă mare, de la care începe un drumeag de pietriș. În fața noastră, un urcuș sinuos și imprevizibil ne conduce către versantul spectaculos, cu stânci colțuroase semănând cu niște guri de monștri larg deschise. La scurt timp, abandonăm scuterul pe traseu, pentru că motorul, în luptă cu panta abruptă, ne convinge că e momentul să ne luăm rucsacurile în spate și continuăm excursia pe jos. Parcurgem voinicește cei 3 kilometri rămași și suntem norocoși că avem destulă apă cu noi. Drumul, deși superb, e solicitant iar  căldura după-amiezii ne-ar topi repede ”bateriile”, deshidratându-ne.

 Ca în orice drumeție prin Creta, natura ne oferă toate ingredientele unei experiențe multisezoriale - priveliștile încântătoare cu jocuri de dimensiuni, forme și culori, miresmele vegetației sălbatice, cântecul zglobiu al păsărilor și zumzetul greierilor ascunși la răcoare, capre cocoțate imposibil pe câte un ciot de stâncă, zgomotul sec al pașilor noștri pe pavajul încins de soare, respirația noastră, intensă și conștientă. Momente de tăcere, nemișcare, contemplare. După fiecare gură de apă, inhalăm, cu ochii închiși, cerul. De la un punct, într-o scobitură uriașă a peretelui stâncos, zărim, strălucind în soare, un clopot cu steagul național fluturând alături, ce ne indică intrarea în peșteră.

 Cu puțin înainte să ajungem, întâlnim silueta unei biserici parcă ieșită din munte, făcându-și loc prin vegetația sălbatică, în fața căreia se arată, salvator, jgheabul unui izvor rece. Am aflat ulterior că lăcașul are hramul Sfânta Ana și Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul și că, câteva ori pe an, în zile mari de sărbătoare, pe platoul din fața bisericii au loc slujbe religioase.

 Deasupra platoului, în peretele abrupt de calcar format prin prăbușirea unei părți din stâncă, la capătul unei scări de piatră ce șerpuiește printre copaci, se află intrarea în peștera Agia Fotini. De aici, un loc între cer și pământ, întreaga vale Lagada se desfășoară la picioarele noastre și cu greu ne înfrânăm curiozitatea de a auzi sunetul clopotului și ecoul său la mare distanță. 😊

 Peștera are lățimea între 2-7,5 m și înălțimea între 5-20 m, iar lungimea galeriilor sale însumează 700 m, din care doar un segment de 44 m este accesibil publicului larg. Grota în care intrăm, lungă de 12 m, are amenajat un mic altar, cu icoane și lumânărar. Din ea, despicând stânca în două, un coridor foarte îngust și accidentat ce pare să fi fost cândva albia unui râu, ne conduce către o încăpere subterană neluminată, care găzduiește biserica închinată Sfintei Fotini.

 În sală se află un iconostas, două stalagmite numite ”genunchii Sfintei Fotini”, unde credincioșii aprind lumânari și un vas în care este colectată apa ce picură din tavan, despre care se spune că este tămăduitoare. Din păcate, absența totală a luminii naturale face imposibilă fotografierea locului, fără echipamentul potrivit. Cablurile electrice, candelabrul și cele câteva becuri prinse de tavan indică faptul că biserica este încă funcțională.

  Legenda spune că, îndrumată de Maica Domnului, Sfânta Fotini, unul din apostolii lui Iisus (cunoscută ca Sfânta Muceniță Fotini Samarineanca, martir ortodox, s-a retras în asceză în această peșteră, consacrându-se pentru tot restul vieții slujirii lui Dumnezeu. Peștera Biserică Agia Fotini a fost folosită ca lăcaș de rugăciune de la începutul sec. al XIX-lea și ca ascunzătoare în perioada Revoluției Cretane împotriva otomanilor, până la obținerea independenței insulei, în 1898. 

  Astăzi, ca o tradiție, vin să se roage aici, în special, femeile care nu pot rămâne însărcinate. În fiecare an, în a patra Duminică după Paști (Duminica Slăbănogului, în care se pomenește una dintre minunile lui Hristos), peștera Sfânta Fotini și platoul din fața bisericii Sfânta Ana găzduiesc slujba religioasă și o sărbătoare populară, la care participă un mare număr de credincioși.

 Impresionați de frumusețea peisajului, la întoarcere, ne-am simțit inspirați și jucăuși. Timpul în natură ne menține tineri și energici și ne face să glumim și să împărtășim ideile creative. Suntem fericiți să facem parte din marele spectacol al vieții și ne bucurăm de fiecare minune divină la care suntem martori: un arbore crescut în imbrățișare cu stânca, o floare pură legănată de vânt, apusul fantastic, ce transformă cerul în aur lichid...

 Dacă iubiți munții și comorile lor și dacă se întâmplă să ajungeți în vacanță prin partea estică a insulei Creta, vă recomandăm să includeți lista de locuri ce merită explorate și Peștera Agia Fotini!